Despre Gandurineinfinite

De ce scriu în metafore?

Metafora este, ca definiţie, o peşteră ascunsă pe o insulă necunoscută, învăluită în mister.

Cine ajunge acolo, chiar întâmplător,

poate găsi obiecte neidentificate ale unei culturi

despre care poate doar bănuieşte ceva.

E oarecum dificil să „demetaforizezi” scrisul, astfel că,

îţi rămâne iluzia înţelegerii şi satisfacţia ei.

Cine sunt eu? Sunt eu, un vinovat al metaforitei,

o boală de cuvânt ce mi-a adus adesea alin căutării de expresie,

Şi poate ţie confuzie.

Metafora produce confuzie!

Confuzia elaborează înţelesuri şi astfel fiecare înţelege ce vrea.

Cine sunt eu?

Sunt eu, un meşter al cuvintelor mele.

Nu mi-e dificil să le găsesc, am o abundenţă pe care uneori trebuie doar să o rescriu.

Nu aş spune că metafora este calea cea mai scurtă înspre semantica sufletului meu,

ci doar înfrumuseţarea drumului.

Astăzi sunt nebun.

Voi pune o imagine cu mine, mai exact cu mintea mea.

Despre blog:

O colecție personală de gânduri neinfinite transpuse în poezie, aforisme, povestiri pentru copii, etc. Am lăsat sufletul să prindă cuvânt, iar cuvântului i-am spus să transmită simțire.

Cine e Cosmisian? O persoană apropiată mi-a spus odată: Cosmisian e Cosmisian! Citeste-l si vei ajunge să spui simplu – e Cosmisian. 

Lumiaris și Cosmisian

„Spune dragule, ce mai este în seara aceasta, spune? Cum ţi-ai scris firava mişcare a sufletului? Cum, iar te-ai simţit parcă ai fi din altă lume? Nu, dragul meu, nu încerca să fugi. Ai fost cândva un simplu fir de Cyperus, dar acum eşti un băiat-papirus, scrisul de pe tine începe să fie conturat în rânduri tot mai clare. Nu îţi lăsa inima să cultive tristeţea şi nu spera că mâine va fi mai bine. Scrie. 

Scrie-te-ţi fiinţa! 

Cine sunt eu? Băiete, numele meu este Lumiaris, iar chipul meu este diferit de al tău sau al altor fiinţe ce-ţi poartă muza. Sunt o Zi-Făclie ce te va însoţi o viaţă întreagă pentru a te ajuta să vezi în om ce e mai frumos, pentru a culege din fagurii-om nectarul nealterat al blisului, frumosul abia născut. Tu ai menirea de a crea iluzia unicităţii!”

46 de gânduri despre „Despre Gandurineinfinite

  1. Alina Harnisfeger mai 26, 2015 la 23:48 Reply

    Un scris de care avem nevoie, pentru copilul din noi si nu numai. Binevenit pentru cei care nu si-au mai facut timp sa citeasca fictiune de ani de zile. Ce lumi frumoase si fascinante ascundem in spatele „normalului”. Iti salut curajul de a scrie ce simti dupa ce trimiti ratiunea la culcare! Spor!

    Apreciază

    • Cosmisian mai 26, 2015 la 23:57 Reply

      Copilul din mine e mult din ce sunt eu astazi. O parte din scrierile de aici isi ascund originea intr-un vis pe care l-am avut la 8 ani. El este mentionat in cateva povestioare. Iubesc sa scriu ce simt, nu am pretenia ca as fi scriitor, ca as avea multe de spus. Sunt autorul propriei mele satisfactii literare. Putin demodat, ce scriu nu stiu cat se cauta, dar pot sa ma definesc dupa ce se cauta astazi? Poate in materie de profesie 🙂 Multumesc pentru vizita. Am vazut urmele fine ale lecturarii. Te astept cand doresti lumea copilului interior!

      Apreciat de 1 persoană

  2. acdrunkonwriting ianuarie 23, 2015 la 15:39 Reply

    Multumesc mult pentru toate likeurile:)) ma mir ca ai avut rabdare sa citesti atat!

    Apreciază

    • Cosmisian ianuarie 23, 2015 la 15:45 Reply

      Toate lucrurile frumoase se fac in duet. Cel mai mult mi-a placut povestea cu Katia. Ma uitam in buzunar sa vad cati bani am sa ii cumpar fetei o mancare fierbinte, un ceai take-away. Eu as lua-o acasa. Dar, poate acum e mare, si…
      Multumesc pentru abonamentul la trenul gandurilor mele, luat astazi. Servim si ceai cald, sa stii. Cat despre Like, chiar e cu Like… o sa simti tu asta like that 🙂

      Apreciază

      • acdrunkonwriting ianuarie 23, 2015 la 16:11 Reply

        Cu foarte mare placere! Sa termin de rezolvat niste grile si ma apuc si eu de citit postarile tale.

        Apreciază

        • Cosmisian ianuarie 23, 2015 la 16:43 Reply

          Pregatesc chiar mai mult ceai! Sper sa fiu o gazda buna si voioasa!

          Apreciază

          • acdrunkonwriting ianuarie 23, 2015 la 16:44 Reply

            M-ai facut sa rad. Ceai de menta, te rog.. Daca tot:))

            Apreciază

            • Cosmisian ianuarie 23, 2015 la 17:04 Reply

              Cu biscuiti cu miere, ca sa ne amintim de vremurile copilariei (ale celor peste 30 de ani)

              Apreciază

          • acdrunkonwriting ianuarie 23, 2015 la 16:55 Reply

            vreau sa citesc povestea parolata…

            Apreciază

    • Cosmisian ianuarie 23, 2015 la 17:01 Reply

      Cam repede ai gasit coridoare ascunse…

      Apreciază

  3. pasiunepuritatesipacat.wordpress.com septembrie 17, 2014 la 12:14 Reply

    Buna ziua si bine te-am gasit 🙂

    Apreciază

    • Cosmisian septembrie 17, 2014 la 18:23 Reply

      Buna ziua si bine ai venit! Putintel cam ocupat cu serviciul, astfel ca raspund tarziu. Sper sa gasesti cate ceva care sa iti placa din lumea cuvintelor mele.

      Apreciat de 1 persoană

  4. runnerintherain august 27, 2014 la 19:21 Reply

    mi-ai scris pe mail cumva? 😀

    Apreciază

  5. ~Carro~ martie 1, 2014 la 14:48 Reply

    ma intreb adesea cine esti , tu ai citit despre mine, si nu sunt singura curioasa, spune un cuvant si despre tine 🙂

    Apreciază

    • Cosmisian martie 1, 2014 la 14:57 Reply

      🙂 Am crezut ca mi-ai citit tot blogul, hihi. Sigur ai fi aflat… iti voi spune in cel mai scurt timp!

      Apreciază

      • ~Carro~ martie 1, 2014 la 21:29 Reply

        nu am reusit sa citesc chiar tot, in ultima vreme stau numai pe telefon, calculatorul meu s-a cam stricat dar mi-ai starnit curiozitatea si sigur voi citi :X desi inca astept raspunsul

        Apreciază

        • Cosmisian martie 1, 2014 la 23:35 Reply

          Am glumit. Nici eu nu mi-am citit blogul in intregime. Ce anume ti-a starnit tie curiozitatea?

          Apreciază

  6. Ganduri nespuse ianuarie 26, 2014 la 22:10 Reply

    Incerc sa aflu cate ceva despre tine , sunt atenta la detalii , recitesc unele posturi ca sa aflu starea in care erai cand le-ai scris si cu tot ce raman la final e o mare ceata.

    Apreciază

    • cosmisian ianuarie 26, 2014 la 22:18 Reply

      Ei asta e buna! Ceata si viscol, ca e la moda acum. Bine ca nu e cu cod pe vreo culoare mai aprinsa. Ma „recitesti”? Hm, bine… Dar, nu cauta sa ma cunosti din ce scriu, pentru ca nu scriu sa ma cunosti. Eu scriu pentru cuvinte. Nu ai idee de cate ori am divergente cu ele. Cuvintele mele sunt oameni, experiente, stari, trairi. Asta vei cunoaste citind si ceata va disparea. Cat despre mine, nu e mai nimic de cunoscut. Sunt o umbra colorata doar!

      Apreciază

  7. incredibleyoung octombrie 26, 2013 la 12:13 Reply

    🙂

    Apreciază

  8. melanie septembrie 4, 2013 la 08:20 Reply

    Bonjour Cosmy! 🙂 Doar azi am observat ca „playground” e-n al tau blogroll… 🙂 Daca doresti sa ma citesti, ma poti (re)gasi aici, @ the New Playground:
    http://balauru.wordpress.com/
    – – –
    Sanatate si bafta-n toate! – rima voluntara si intentionata… 🙂
    Gânduri amicale însorite si numa’ bine… Mélanie NB

    Apreciază

    • cosmisian septembrie 5, 2013 la 17:56 Reply

      Rima rimata-n forma de pedala
      bicicleta se plimba pe strada
      apoi dispare pe-un teren de joaca
      unde se distreaza cu sabian-n teaca

      Apreciază

  9. dordefemeie iunie 24, 2013 la 14:58 Reply

    Te rog frumos sa-mi schimbi adresa din blogroll din http://dordefemeie.wordpress.com in http://dordefemeie.com. Eu te-am adaugat pe noul blog. Multumesc frumos.

    Apreciază

    • cosmisian iunie 24, 2013 la 15:07 Reply

      Am vorbit cu cei de la BlogMail sa efectueze schimbarea. Unde v-ati mutat, in munti? Am simtit miros proaspat de verde de pin. Sa vi se inmulteasca binele in noua casa.

      Apreciază

  10. melanietoulouse iunie 9, 2013 la 19:14 Reply

    Am dorit sa citesc textul parolat „Vechea Vila”, da’ n-am parola=mot de passe… 🙂 You’re THE Boss, deci: merci d’avance! 🙂

    Apreciază

    • cosmisian iunie 9, 2013 la 20:52 Reply

      Am vorbit la Poarta si am ramas si eu surprins ca au inchis duminica. Dle, dar duminica nu se face asa ceva… 🙂 In scurt timp va veni o limuzina dupa dvs. Contesa Merisor va asteapta la un ceai!

      Apreciază

  11. Camelia - Nicorina Edu mai 9, 2013 la 12:45 Reply

    Un gand ce isi gaseste infinitul in statornicia sentimentelor ce stralucesc in preajma scrierilor tale: pretuire!
    Iti ofer o STELUTA premianta:
    http://cameliaedu.wordpress.com/2013/05/09/shine-on-award-2-cand-premiul-te-conduce-la-autoreflectie/

    Apreciază

  12. Camelia - Nicorina Edu martie 25, 2013 la 22:06 Reply

    Sa poti sa crezi puterea cuvantului mangaiat de sentimentul daruit neconditionat, inseamna sa traiesti fiinta toata. Cu aprecierea si cu sufletul inmugurit de povestile tale, nominalizarea mea: http://cameliaedu.wordpress.com/2013/03/25/cand-cel-ce-premiaza-devine-premiant/

    Apreciază

    • cosmisian martie 25, 2013 la 23:11 Reply

      Blogurile noastre s-au intersectat undeva in lumea speciala a copiilor. Am ales de ceva timp sa scriu pentru ei, de dragul lor, al meu si al nebuniei lumilor unde imaginatia poate atat de multe. Citind comentariile si aprecierile tale, ma bucur. Ma bucur pentru ca aprecierea vine de la un dascal, de la cineva care a ajuns cu mult timp in mintea lor, intelegandu-le trairile. Multumesc pentru timpul si atentia oferite!

      Apreciază

  13. dordefemeie ianuarie 26, 2013 la 23:10 Reply

    Nici eu nu prelucrez si nu revin asupra a ceea ce scriu, pentru ca nu vreau sa pierd simtirea avuta in clipa cand am scris. Se pare ca nu sunt singura. Bine te-am gasit deci 🙂

    Apreciază

    • cosmisian ianuarie 26, 2013 la 23:13 Reply

      E bine ca ne-am descoperit. Presupun ca totul a originat intr-un fulg. El scriu in cele mai stranii conditii, locuri si timpuri. Aproape ca scriu, nescriind. Cuvintele au devenit forme de manifestare a simtirilor, ceea ce mi-am dorit din copilarie – sa pot converti ce simt in lumea mea, in cuvinte simple, ce o vor purta (lumea).

      Apreciază

      • dordefemeie ianuarie 26, 2013 la 23:16 Reply

        Sa scrii nescriind…. ce pot sa spun?… doar nespunand… 🙂

        Apreciază

        • cosmisian ianuarie 26, 2013 la 23:21 Reply

          sa scrii nescriind, purtat direct in versuri esti, cand vezi cu inima ce simti, cuvintele se-aseaza-n vers.

          Apreciază

  14. Lorena ianuarie 22, 2013 la 01:44 Reply

    O sa incerc sa transcriu o retete de placinta cu branza si stafide … am in caietul de retete vreo 2-3 … nu va fi cu siguranta ca placinta pe care o mancai tu in copilarie dar incerc macar …
    Imi place sa gatesc … o fac cand am chef … nu umblu chiar toata ziua plina de faina prin bucatarie … nici n-as avea timp, chiar daca as dori asta … lucrez uneori mai mult decat ar trebui … sunt workoolica …

    Apreciază

  15. Lorena ianuarie 15, 2013 la 12:15 Reply

    hmmmmm…o placinta cu branza dulce si stafide … la care se adauga un ceai fierbinte … cum sa nu te imbie sa poposesti pe banca gandurilor tale?
    primesc si eu o bucatica de placinta? si un ceai cald? … deja vreau prea mult nu?
    Si … lasand gluma cu placintica … pare chiar foarte interesanta sederea pe banca gandurilor tale …

    Apreciază

    • cosmisian ianuarie 15, 2013 la 12:25 Reply

      Pai da, Lorena, dar cu tine e altfel. Te las pe banca gandurilor mele cu conditia unica de a aduce tu placinta cu branzica si stafidute. Cand spui Placinta cu branzica si stafidute, spui copilaria mea fericita, spui nebunia gustului simplu care ma face sa ma linistesc. Tu esti cu gatitul… eu sunt o umbra amatoare, un abur. Ai vazut tu abur gatitor sau bucatar (desi cele mai sanatoase mancaruri ar fi cele in abur gatite hihi)?! 🙂

      Apreciază

      • Lorena ianuarie 22, 2013 la 01:34 Reply

        Ar trebui sa mai scriu ceva si pe celalalt blog al meu, altfel … risc sa ma transform intr-o bucatareasa … dar nu inainte de aface placintica cu branzica si stafidute … si mie imi aminteste de copilarie …
        http://lorrena.wordpress.com/

        Apreciază

        • cosmisian ianuarie 22, 2013 la 01:38 Reply

          L-am reperat. Multumesc. Aproape ca te vedeam numai cu faina prin casa, cu retete in buzunar, cu idei la cuptor, cu ganduri la temperaturi… Ne-am prins la placinta cu branza si stafinde. Mi-as dori sa imi indici o reteta, eu o pregatesc si te anunt cand mi-a reusit. Promit sa te anunt in cel mai scurt timp.

          Apreciază

  16. Allure decembrie 16, 2012 la 14:39 Reply

    Bine te-am găsit, CosMisian! 🙂

    Apreciază

    • cosmisian decembrie 17, 2012 la 02:12 Reply

      Multumesc, Allure. Multumesc pentru faptul de a te odihni putin pe banca Gandurilor neinfinite. Cand doresti, poti intra si in Casa. Tot timpul am placinta cu branza dulce si stafide. Ceiul e fierbinte. 🙂

      Apreciază

  17. Raisa B septembrie 4, 2011 la 03:05 Reply

    Multumesc !

    Apreciază

    • Cosmisian mai 3, 2014 la 22:26 Reply

      Cu drag, dar tu cand mai scrii? Sa nu imi spui ca ai abandonat o pasiune care se aprinsese cu putin timp in urma…

      Apreciază

  18. Agnes august 3, 2010 la 22:17 Reply

    Ati spus ca va ascundeti,domnule poet dar se pare ca nu e chiar asa!succes!

    Apreciază

    • Cosmisian februarie 21, 2014 la 21:57 Reply

      Ma ascund, ma expun, spun…

      Apreciază

Ornamente sufletești:

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.