De ce scriu în metafore?
Metafora este, ca definiţie, o peşteră ascunsă pe o insulă necunoscută, învăluită în mister.
Cine ajunge acolo, chiar întâmplător,
poate găsi obiecte neidentificate ale unei culturi
despre care poate doar bănuieşte ceva.
E oarecum dificil să „demetaforizezi” scrisul, astfel că,
îţi rămâne iluzia înţelegerii şi satisfacţia ei.
Cine sunt eu? Sunt eu, un vinovat al metaforitei,
o boală de cuvânt ce mi-a adus adesea alin căutării de expresie,
Şi poate ţie confuzie.
Metafora produce confuzie!
Confuzia elaborează înţelesuri şi astfel fiecare înţelege ce vrea.
Cine sunt eu?
Sunt eu, un meşter al cuvintelor mele.
Nu mi-e dificil să le găsesc, am o abundenţă pe care uneori trebuie doar să o rescriu.
Nu aş spune că metafora este calea cea mai scurtă înspre semantica sufletului meu,
ci doar înfrumuseţarea drumului.
Astăzi sunt nebun.
Voi pune o imagine cu mine, mai exact cu mintea mea.
Despre blog:
O colecție personală de gânduri neinfinite transpuse în poezie, aforisme, povestiri pentru copii, etc. Am lăsat sufletul să prindă cuvânt, iar cuvântului i-am spus să transmită simțire.
Cine e Cosmisian? O persoană apropiată mi-a spus odată: Cosmisian e Cosmisian! Citeste-l si vei ajunge să spui simplu – e Cosmisian.
Lumiaris și Cosmisian
„Spune dragule, ce mai este în seara aceasta, spune? Cum ţi-ai scris firava mişcare a sufletului? Cum, iar te-ai simţit parcă ai fi din altă lume? Nu, dragul meu, nu încerca să fugi. Ai fost cândva un simplu fir de Cyperus, dar acum eşti un băiat-papirus, scrisul de pe tine începe să fie conturat în rânduri tot mai clare. Nu îţi lăsa inima să cultive tristeţea şi nu spera că mâine va fi mai bine. Scrie.
Scrie-te-ţi fiinţa!
Cine sunt eu? Băiete, numele meu este Lumiaris, iar chipul meu este diferit de al tău sau al altor fiinţe ce-ţi poartă muza. Sunt o Zi-Făclie ce te va însoţi o viaţă întreagă pentru a te ajuta să vezi în om ce e mai frumos, pentru a culege din fagurii-om nectarul nealterat al blisului, frumosul abia născut. Tu ai menirea de a crea iluzia unicităţii!”
Un scris de care avem nevoie, pentru copilul din noi si nu numai. Binevenit pentru cei care nu si-au mai facut timp sa citeasca fictiune de ani de zile. Ce lumi frumoase si fascinante ascundem in spatele „normalului”. Iti salut curajul de a scrie ce simti dupa ce trimiti ratiunea la culcare! Spor!
ApreciazăApreciază
Copilul din mine e mult din ce sunt eu astazi. O parte din scrierile de aici isi ascund originea intr-un vis pe care l-am avut la 8 ani. El este mentionat in cateva povestioare. Iubesc sa scriu ce simt, nu am pretenia ca as fi scriitor, ca as avea multe de spus. Sunt autorul propriei mele satisfactii literare. Putin demodat, ce scriu nu stiu cat se cauta, dar pot sa ma definesc dupa ce se cauta astazi? Poate in materie de profesie 🙂 Multumesc pentru vizita. Am vazut urmele fine ale lecturarii. Te astept cand doresti lumea copilului interior!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Multumesc mult pentru toate likeurile:)) ma mir ca ai avut rabdare sa citesti atat!
ApreciazăApreciază
Toate lucrurile frumoase se fac in duet. Cel mai mult mi-a placut povestea cu Katia. Ma uitam in buzunar sa vad cati bani am sa ii cumpar fetei o mancare fierbinte, un ceai take-away. Eu as lua-o acasa. Dar, poate acum e mare, si…
Multumesc pentru abonamentul la trenul gandurilor mele, luat astazi. Servim si ceai cald, sa stii. Cat despre Like, chiar e cu Like… o sa simti tu asta like that 🙂
ApreciazăApreciază
Cu foarte mare placere! Sa termin de rezolvat niste grile si ma apuc si eu de citit postarile tale.
ApreciazăApreciază
Pregatesc chiar mai mult ceai! Sper sa fiu o gazda buna si voioasa!
ApreciazăApreciază
M-ai facut sa rad. Ceai de menta, te rog.. Daca tot:))
ApreciazăApreciază
Cu biscuiti cu miere, ca sa ne amintim de vremurile copilariei (ale celor peste 30 de ani)
ApreciazăApreciază
vreau sa citesc povestea parolata…
ApreciazăApreciază
Cam repede ai gasit coridoare ascunse…
ApreciazăApreciază
Buna ziua si bine te-am gasit 🙂
ApreciazăApreciază
Buna ziua si bine ai venit! Putintel cam ocupat cu serviciul, astfel ca raspund tarziu. Sper sa gasesti cate ceva care sa iti placa din lumea cuvintelor mele.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
mi-ai scris pe mail cumva? 😀
ApreciazăApreciază
Am scris.
ApreciazăApreciază
ma intreb adesea cine esti , tu ai citit despre mine, si nu sunt singura curioasa, spune un cuvant si despre tine 🙂
ApreciazăApreciază
🙂 Am crezut ca mi-ai citit tot blogul, hihi. Sigur ai fi aflat… iti voi spune in cel mai scurt timp!
ApreciazăApreciază
nu am reusit sa citesc chiar tot, in ultima vreme stau numai pe telefon, calculatorul meu s-a cam stricat dar mi-ai starnit curiozitatea si sigur voi citi :X desi inca astept raspunsul
ApreciazăApreciază
Am glumit. Nici eu nu mi-am citit blogul in intregime. Ce anume ti-a starnit tie curiozitatea?
ApreciazăApreciază
Incerc sa aflu cate ceva despre tine , sunt atenta la detalii , recitesc unele posturi ca sa aflu starea in care erai cand le-ai scris si cu tot ce raman la final e o mare ceata.
ApreciazăApreciază
Ei asta e buna! Ceata si viscol, ca e la moda acum. Bine ca nu e cu cod pe vreo culoare mai aprinsa. Ma „recitesti”? Hm, bine… Dar, nu cauta sa ma cunosti din ce scriu, pentru ca nu scriu sa ma cunosti. Eu scriu pentru cuvinte. Nu ai idee de cate ori am divergente cu ele. Cuvintele mele sunt oameni, experiente, stari, trairi. Asta vei cunoaste citind si ceata va disparea. Cat despre mine, nu e mai nimic de cunoscut. Sunt o umbra colorata doar!
ApreciazăApreciază
🙂
ApreciazăApreciază
;))
ApreciazăApreciază
Bonjour Cosmy! 🙂 Doar azi am observat ca „playground” e-n al tau blogroll… 🙂 Daca doresti sa ma citesti, ma poti (re)gasi aici, @ the New Playground:
http://balauru.wordpress.com/
– – –
Sanatate si bafta-n toate! – rima voluntara si intentionata… 🙂
Gânduri amicale însorite si numa’ bine… Mélanie NB
ApreciazăApreciază
Rima rimata-n forma de pedala
bicicleta se plimba pe strada
apoi dispare pe-un teren de joaca
unde se distreaza cu sabian-n teaca
ApreciazăApreciază
Te rog frumos sa-mi schimbi adresa din blogroll din http://dordefemeie.wordpress.com in http://dordefemeie.com. Eu te-am adaugat pe noul blog. Multumesc frumos.
ApreciazăApreciază
Am vorbit cu cei de la BlogMail sa efectueze schimbarea. Unde v-ati mutat, in munti? Am simtit miros proaspat de verde de pin. Sa vi se inmulteasca binele in noua casa.
ApreciazăApreciază
Am dorit sa citesc textul parolat „Vechea Vila”, da’ n-am parola=mot de passe… 🙂 You’re THE Boss, deci: merci d’avance! 🙂
ApreciazăApreciază
Am vorbit la Poarta si am ramas si eu surprins ca au inchis duminica. Dle, dar duminica nu se face asa ceva… 🙂 In scurt timp va veni o limuzina dupa dvs. Contesa Merisor va asteapta la un ceai!
ApreciazăApreciază
Un gand ce isi gaseste infinitul in statornicia sentimentelor ce stralucesc in preajma scrierilor tale: pretuire!
Iti ofer o STELUTA premianta:
http://cameliaedu.wordpress.com/2013/05/09/shine-on-award-2-cand-premiul-te-conduce-la-autoreflectie/
ApreciazăApreciază
Sa poti sa crezi puterea cuvantului mangaiat de sentimentul daruit neconditionat, inseamna sa traiesti fiinta toata. Cu aprecierea si cu sufletul inmugurit de povestile tale, nominalizarea mea: http://cameliaedu.wordpress.com/2013/03/25/cand-cel-ce-premiaza-devine-premiant/
ApreciazăApreciază
Blogurile noastre s-au intersectat undeva in lumea speciala a copiilor. Am ales de ceva timp sa scriu pentru ei, de dragul lor, al meu si al nebuniei lumilor unde imaginatia poate atat de multe. Citind comentariile si aprecierile tale, ma bucur. Ma bucur pentru ca aprecierea vine de la un dascal, de la cineva care a ajuns cu mult timp in mintea lor, intelegandu-le trairile. Multumesc pentru timpul si atentia oferite!
ApreciazăApreciază
Nici eu nu prelucrez si nu revin asupra a ceea ce scriu, pentru ca nu vreau sa pierd simtirea avuta in clipa cand am scris. Se pare ca nu sunt singura. Bine te-am gasit deci 🙂
ApreciazăApreciază
E bine ca ne-am descoperit. Presupun ca totul a originat intr-un fulg. El scriu in cele mai stranii conditii, locuri si timpuri. Aproape ca scriu, nescriind. Cuvintele au devenit forme de manifestare a simtirilor, ceea ce mi-am dorit din copilarie – sa pot converti ce simt in lumea mea, in cuvinte simple, ce o vor purta (lumea).
ApreciazăApreciază
Sa scrii nescriind…. ce pot sa spun?… doar nespunand… 🙂
ApreciazăApreciază
sa scrii nescriind, purtat direct in versuri esti, cand vezi cu inima ce simti, cuvintele se-aseaza-n vers.
ApreciazăApreciază
O sa incerc sa transcriu o retete de placinta cu branza si stafide … am in caietul de retete vreo 2-3 … nu va fi cu siguranta ca placinta pe care o mancai tu in copilarie dar incerc macar …
Imi place sa gatesc … o fac cand am chef … nu umblu chiar toata ziua plina de faina prin bucatarie … nici n-as avea timp, chiar daca as dori asta … lucrez uneori mai mult decat ar trebui … sunt workoolica …
ApreciazăApreciază
hmmmmm…o placinta cu branza dulce si stafide … la care se adauga un ceai fierbinte … cum sa nu te imbie sa poposesti pe banca gandurilor tale?
primesc si eu o bucatica de placinta? si un ceai cald? … deja vreau prea mult nu?
Si … lasand gluma cu placintica … pare chiar foarte interesanta sederea pe banca gandurilor tale …
ApreciazăApreciază
Pai da, Lorena, dar cu tine e altfel. Te las pe banca gandurilor mele cu conditia unica de a aduce tu placinta cu branzica si stafidute. Cand spui Placinta cu branzica si stafidute, spui copilaria mea fericita, spui nebunia gustului simplu care ma face sa ma linistesc. Tu esti cu gatitul… eu sunt o umbra amatoare, un abur. Ai vazut tu abur gatitor sau bucatar (desi cele mai sanatoase mancaruri ar fi cele in abur gatite hihi)?! 🙂
ApreciazăApreciază
Ar trebui sa mai scriu ceva si pe celalalt blog al meu, altfel … risc sa ma transform intr-o bucatareasa … dar nu inainte de aface placintica cu branzica si stafidute … si mie imi aminteste de copilarie …
http://lorrena.wordpress.com/
ApreciazăApreciază
L-am reperat. Multumesc. Aproape ca te vedeam numai cu faina prin casa, cu retete in buzunar, cu idei la cuptor, cu ganduri la temperaturi… Ne-am prins la placinta cu branza si stafinde. Mi-as dori sa imi indici o reteta, eu o pregatesc si te anunt cand mi-a reusit. Promit sa te anunt in cel mai scurt timp.
ApreciazăApreciază
Bine te-am găsit, CosMisian! 🙂
ApreciazăApreciază
Multumesc, Allure. Multumesc pentru faptul de a te odihni putin pe banca Gandurilor neinfinite. Cand doresti, poti intra si in Casa. Tot timpul am placinta cu branza dulce si stafide. Ceiul e fierbinte. 🙂
ApreciazăApreciază
Multumesc !
ApreciazăApreciază
Cu drag, dar tu cand mai scrii? Sa nu imi spui ca ai abandonat o pasiune care se aprinsese cu putin timp in urma…
ApreciazăApreciază
Ati spus ca va ascundeti,domnule poet dar se pare ca nu e chiar asa!succes!
ApreciazăApreciază
Ma ascund, ma expun, spun…
ApreciazăApreciază